O privire, un vis

Noiembrie 25, 2016 Lasă un comentariu

Privim în ochii oamenilor cel mai adesea, și simțim că ne uităm în sufletele lor. Uneori suntem atenți la mesajele transmise, alteori nu, poate că suntem prea grăbiți sau temători.

Îmi amintesc întâlnirea cu acei ochi care au însemnat ceva sublim pentru mine, mă privesc din sufletul meu, de acolo de unde le-am lăsat privirea să fie vie. Din când în când îmi reamintesc cu drag, nostalgic imaginea lor, mă căutau cu fervoare să-mi vorbească în tăcere despre ce simte sufletul lor.

A durat o clipă sau mai multe. Ce importanță mai are timpul? Oricum a fost o eternitate într-o clipă, într-o privire care rostea: Da, te-am așteptat, te știu, te iubesc. Te iubesc.

Atât de multă iubire în acei ochi, atâta căldură și bucurie a regăsirii nu mai întâlnisem. Am uitat să respir sau ce se întâmplă, de ce tremuri? (Se agita mintea în căutarea unor răspunsuri raționale.) Nu mai eram trup în timp și spațiu, eram doar două suflete reunite într-un dans numit IUBIRE. Fulgerător, profund, cutremurător, așa a apărut, așa a dispărut.

Când mi-e greu sau mi-e dor, deschid ușa sufletului meu și mă întâlnesc cu iubirea din acei ochi. Îi îmbrățișez, îi ascult, le vorbesc, apoi plec la ale mele în liniște și împăcată pentru că știu că ei nu vor pleca niciodată din acel loc.

Am trăit și am trecut prin dureri pe care nu le-am putut rosti, nu le-am plâns, poate nu mai aveam putere nici măcar să strig, și le-am lăsat să se stingă încet, singure, în tăcere, pentru că erau între mine și Dumnezeu.

Când mă bucur, când zâmbetul îmi inundă chipul, nu uit să împărtășesc acelor ochi din sufletul meu tot ceea ce trăiesc. Da, e adevărat că uneori mă cuprinde nostalgia, dorul, acel dor care e ca un foc în vâlvătaia căruia arzi dorințele, așteptările, durerile, suferințele nerostite, speranțele, iar în cenușa lui se aștern delicat amintirile.

Rămânem cu ce am strâns în suflet, nicidecum cu ce am strâns în mâini.

Categorii:Fără categorie

Recunoștință … Epifanie

Noiembrie 23, 2016 Lasă un comentariu

Avem momente în viață când luminița de la capătul tunelului nu se mai zărește, doar intuim că licărește pe undeva. De multe ori m-am simțit îngenuncheată, fără forța de a mă mișca și s-a întâmplat, ca după o vreme, să reușesc să fac un mic gest de a mă ridica, însă tocmai în acel moment mai vine ceva neașteptat care să mă mai afunde puțin, de parcă nu era suficient ce aveam.

Când am crezut că asta e, nu mă mai ridic oricât de mult aș vrea să mă scutur de praful trecutului, al greșelilor, al gesturilor și cuvintelor nerostite la timp, iată cum o mână nevăzută mă prinde și mă ridică, îmi vindecă rănile nevăzute și îmi arată soarele care răsare, el e acolo mereu, eu doar să-l văd.

Mulțumesc, Doamne că mă iubești pe mine așa cum sunt, copil năzdrăvan. Ridic ochii către Cer, destul am privit în pământ, și strig mut și tare în același timp să mă audă Universul: Doamne!!! Doamne!!! Doamne!!! Iar Tu mă auzi de fiecare dată, chiar și atunci când eu năuca nu aud glasul Tău, îmi vorbești cu blândețe și iubire, însă eu sunt preocupată să înțeleg cu mintea și nu cu sufletul. Este momentul de trezire din amorțeală, când îmi dau seamă că nu sunt în mine, că Te caut și mă caut în afara mea, în alții. Ai răbdare infinită cu mine, cu toată creația Ta. Mă trezesc și văd miracolele din viața mea, din jurul meu, pe unele doar le intuiesc, pe altele le simt.

Sufletul meu zâmbește, plânge, râde, cântă, țopăie într-un dans de copil nerăbdător, se deschide ca o imensă floare cu nenumărate petale, acestea sunt doar părticele din Iubire, care încep să se unească în adevărata IUBIRE din care am fost făcută. Când îmi simt sufletul în acest mod, văd culorile, greu de descris în cuvinte, în care se pictează lumea, sufletele, emoțiile. Simt parfumul inconfundabil, unic al clipelor petrecute în Iubire.

Trăiesc! Sunt!!!

Categorii:Fără categorie

Tabara Calea către Sine, 30.11 – 04.12. 2016, Păltiniș

Noiembrie 22, 2016 Lasă un comentariu

Toamna culegem roadele anului, iarna le lăsăm să se rafineze și începem să plantăm semințele unui nou ciclu de viață. Privim retrospectiv la ceea ce am realizat, învățat, trăit în timpul anului, ce am lăsat pentru mai târziu.

Am ales să ne reîntâlnim cu noi înșine într-o retragere de patru zile în liniștea și frumusețea muntelui, aici la Păltiniș, profitând de energia frumoasă a acestui loc, pentru unii dintre noi deja cunoscută din alte tabere organizate aici, fiind o ocazie de a ne detașa, relaxa și a călători către Sine.

Iată ce vom face pe parcursul celor patru zile:

  • Meditații pentru deschiderea inimii spirituale
  • Respirația vieții
  • Meditații și exerciții pentru eliberare de frici, programe negative
  • Cultivarea Bucuriei și a Iubirii
  • Mandala sufletului
  • Povești din viață
  • În cerc vs Încerc
  • Tipare parentale și influența lor asupra relațiilor noastre
  • Alegerile și Schimbarea
  • Încheierea relației cu trecutul
  • Eu vs Partener și Libertatea
  • Eliberarea blocajelor prin dans, sunete

Tabăra începe pe 30.11.2016, ora 12 și se va încheia pe 04.12.2016, ora 12.

Vom avea la dispoziție culori, cartoane și tot ce este necesar pentru desenarea mandalei sufletului, astfel încât să ne simțim din nou copii.

Vom face o vizită la Sibiu să ne delectăm la Târgul de Crăciun din Piața Mare, cine vrea, dacă sunt condiții prielnice, poate schia sau să se dea cu sania. Să nu ne uităm costumele de baie acasă, chiar dacă e iarnă, putem face o incursiune la piscină.

 

Pentru înscrieri: Georgeta Yeti Popescu, email: yetipopescu@yahoo.com

 

Categorii:Fără categorie

Atelier interactiv – Mandala sufletului, Calea către Sine, 06.11.2016, Constanța

Noiembrie 3, 2016 Lasă un comentariu

Gândim, vorbim, acționăm, trăim după programe care se găsesc întipărite în subconștient, ceea ce uneori simțim că ne împiedică să trăim bucurându-ne din plin de viață. De multe ori nu putem să ne înțelegem rezistențele interioare, atitudinile față de anumite situații sau persoane, fobiile și stările anxioase. De câte ori nu ne-am întrebat ce putem face pentru a scăpa de ele?

Toate au ca origine o emoție stocată care provine dintr-o experință trăită fie în această viață, fie cândva, în negura vremurilor, o experiență care ne-a marcat profund, este una din acele experiențe importante pentru sufletul nostru. Indiferent de faptul că suntem sau nu conștienți, acestea ne afectează viața, relațiile, întreaga realitate.

Cui se adresează acest Atelier de lucru? Celor care vor să înțeleagă, să știe mai mult despre natura noastră umană, acelora care se găsesc pe calea evoluției și a dezvoltării personale, acelora care simt că mai există și altceva decât experințele actuale, dorindu-și să înțeleagă adevărata cauză a anumitor relații din viața lor, precum și sursa tiparelor limitative din această viață, astfel încât să le poată depăși. Să descoperim și să vindecăm anumite aspecte ale trecutului pentru lărgirea perspectivei care să ne permită să ne bucurăm de prezent și să construim o cale solidă pentru viitor. Intenția acestui atelier interactiv este aceea de a declanșa schimbarea în interiorul fiecăruia dintre noi, de a ”reseta” sufletul. O dată atins acest scop, schimbându-ne noi, vom observa cum apar schimbările pe care ni le doream și la cei din jurul nostru. Modalitatea de desfășurare a atelierului este una interactivă, participanții fiind ghidați prin tehnici de meditație și auto-observare. Astfel, fiecare dintre participanți descoperă, simte, explorează propriul suflet în acel moment.
Tehnicile și metodele de lucru vor da răspuns unor întrebări ca acestea:
*Cum arată sufletul meu acum?
*Cum îmi percep sufletul cu toate clarsimțurile?
*Care sunt emoțiile care mă blochează și cu ce au ele legătură?
*Care sunt programele distructive și autodistructive care m-au îndepărtat de calea mea?
După răspunsul la aceste întrebări va urma o parte dedicată curățării și eliberării sufletului. Acesta va fi, de fapt, momentul în care putem considera ”resetate” ceasurile pentru noul start al sufletului nostru, o repornire cu dreptul pe calea noastră. Fiecare participant va desena mandala propriului suflet în acest moment de repornire, acesta urmând a primi și o interpretare personală, în discuții unu la unu.
De asemenea, mandala sufletului, va rămâne ca un desen – martor, de reevaluat și analizat în atelierele viitoare.

Veți avea la dispoziție creioane colorate, pensule, culori și hârtie pentru desen. Așa că, rămâne să veniți cu sufletul deschis pentru a călători într-un spațiu al cunoașterii, al jocului, al redescoperirii.

Participarea la acest atelier este deschisă tuturor, fără nici un fel de condiționări legate de alte cursuri urmate anterior.

Locația va fi comunicată celor înscriși.

Înscrieri și informații: Georgeta Yeti Popescu, email: yetipopescu@yahoo.com sau SMS la telefon: 0724 693 055

Categorii:Fără categorie

Ce culoare dai acestei zile?

Iulie 19, 2016 Lasă un comentariu

Crezi că viața este o înșiruire de tabele sau nesfârșite formule și ecuații matematice? Da, poate fi și asta, poate fi și altfel. Descoperă. Fii sincer, fii autentic. Viața nu se învață, ea se trăiește în Iubire și Adevăr.

Exprimă-te clar pe înțelesul oricui, nu lăsa cuvinte nerostite care lâncezesc și rod în interior, lasă metaforele, șaradele, nu te mai ascunde în spatele cuvintelor, ai curajul de a spune STOP. Când ajungi să te întâlnești cu tine, să te cunoști, să știi cine ești și ce vrei, rămâi detașat în orice împrejurare și îți poți rosti lumii Adevărul cu Blândețe.

Oriunde și oricând ai nevoie să te întorci în tine, să te găsești, să te iei așa cum ești, să te ierți fără asprime, să te iubești. Ești obișnuit să amâni? De ce te temi? De viață? De tine? De iubire? De oameni? De durere și suferință?Sau că nu ești suficient de bun? Că oricum nu contezi? Că ești ignorat?

Amânarea este egală cu Niciodată de cele mai multe ori. Atunci apar regretele pentru ce ne-am dorit și am amânat, am lăsat să treacă momentul. Suntem dezamăgiți, mai ales de noi înșine, pentru că ne-am lăsat amăgiți. De cine? Simplu, de minte. Sufletul a vrut, a simțit, s-a deschis, iar mintea a început să țeasă argumente, logice, normal că logice, însă în spatele lor era doar FRICA. Mintea a dictat: NU! Și … ai făcut cum a vrut mintea. Prea târziu. A trecut și speri să mai apară aceeași oportunitate, invitație de a trăi momentul, de A FI între AICI și ACUM, însă știi și tu că e tardiv, simți că acea clipă e TRECUT și atât. În alt context, în alt loc și timp, altă oportunitate, altfel, iar tu ești deja altcineva, tot tu, altfel. Nu te irosi de dragul nimănui, nu face pe placul altora sperând că te vor băga în seamă, că ești important pentru ei, că îi ajuți, e doar încă o amăgire, ei își vor vedea liniștiți de interesul lor, de viața lor, crezând că tot ce faci pentru ei li se cuvine de drept și atunci când dintr-un motiv obiectiv nu le mai satisfaci nevoile, orgoliile, îți întorc spatele, reproșându-ți că nu ți-a păsat niciodată de ei, că nu ai făcut nimic, ba din contră, ai făcut doar pentru tine și în interesul tău. Hai,spune, de câte ori nu ai trecut prin această stație a călătoriei tale prin viață? Nu te irosi de dragul nimănui, te vei pierde pe tine.

Știu că sunt AICI pentru a-L întâlni pe EL într-o poveste de iubire unică, de asta am venit. Am călătorit până la capătul pământului căutând și nu știam ce. Iată de ce: pentru a fi fericită și pentru a trăi cu bucurie, pentru a descoperi și redescoperi mereu, mereu IUBIREA, IUBIREA lui Dumnezeu din mine, din tine, din noi, din voi, din EL, din TOT.

Pentru a fi fericit ai nevoie doar de tine, de a fi prezent, conștient, AICI și ACUM, nu ai nevoie de un GPS sofisticat, de cine știe ce hartă la scară reală.

Când iubești în ochii tăi strălucește Soarele, Universul, Sufletul tău însetat. Nu ai timp să râzi, să crezi, să descoperi frumusețea Vieții, să te bucuri, să te rogi, să meditezi, să iubești, să fii recunoscător, să mulțumești? Atunci când ai timp să trăiești Viața? Sau o lași pe ea să te trăiască? Scuze. Câte scuze cauți și pentru cât timp?

Dumnezeu îmi pictează Viața zi de zi. Ce culoare dai acestei zile?

Categorii:Despre toate

Trăind sub semnul lui DACĂ …

Mai 20, 2016 Lasă un comentariu

Iubirea necondiționată este leitmotivul acestui secol. Cum să iubești necondiționat? Chiar așa, cum oare e posibil când din primul an de viață suntem educați, programați să iubim condiționat? Fiecare dintre noi ne-am auzit părinții spunându-ne: Dacă nu mănânci, nu ieși afară la joacă! sau Dacă iei nota 10 la matematică, iți cumpăr un cadou! Dacă …, atunci…! Așa am fost educați, așa am trăit, cu frică, pedepse, condiționări, comarații, programați să facem doar dacă… Tributari unei iubiri condiționate, agățați în energia trecutului, de multe ori hrăniți cu iluzia unui viitor, unei resemnări, unui lasă că mai încolo mi-o fi mai bine. Când oare ne asumăm să trăim în prezent, în aici și acum dacă viața este compusă din condiționări, din acel fac asta dacă primesc în schimb asta.

Ce poate genera condiționarea? Frustrări, dezamagiri, furii, neasumări, suntem nefericiți pentru că altcineva este vinovat, criticăm și avem grijă să hrănim iluzia unei bune imagini exterioare, pentru că nu avem destul timp și pentru introspecție, normal,asta ar însemna să ne descoperim pe noi așa cum suntem, cum ne simțim cu adevărat. De câte ori ne oferim răgazul de a sta cu noi în noi? Mult prea rar și asta pentru că alții vor atât de multe de la noi, societatea nu ne oferă …, ei sunt vinovații, pentru că nu suntem iubiți, pentru că ne simțim mizerabil și nu avem chef, pentru că avem motive.

Am fost educați să iubim condiționat și să fim iubiți tot condiționat. Am fost educați sub semnul fricii, al comodității de a nu părăsi zona de confort, al lâncezirii.

Cum să iubim necondiționat? Suntem capabili? Putem? Răspunsul meu este DA, Putem. Reușim prin ieșirea din pattern-ul lui Dacă, prin a trăi asumat Viața, fără frică, nu vom pierde nimic, decât confortul lâncezirii. Nu există rețete, fiecare face ceva pentru sine, nimeni nu ne poate trăi viața, nu poate gândi în locul nostru și nu poate simți cu sufletul nostru.

Să iubim cu bucurie!

Categorii:Fără categorie

Grup de practică și terapie ALL LOVE/SKHM, 27.02.2016, București, ora 11.oo

Februarie 22, 2016 Lasă un comentariu

Iubirea este Calea, Iubirea este vindecătoare, prin Iubire ajungem la divinitate, la esența noastră.

Cu Iubire și prin Iubire putem să fim noi înșine eliberați de răni interioare, bucurându-ne de tot ce ne oferă viața.
Căutam Calea către esența noastră, către divinitate, ne dorim liniștea și armonia interioară, dar cum le putem atinge? Avem nevoie doar de Iubire pentru a ne deschide sufletul și a ne cunoaște așa cum suntem cu adevărat.

ALL LOVE este o călătorie către interiorul ființei, acolo unde putem descoperi blocajele la nivel fizic, emoțional, mental, spiritual.

Cei care doresc să-și elimine blocajele energetice și să mai facă încă un pas pe calea evoluție sunt invitați să participe la o sesiune de terapie în grup prin tehnici All Love/SKHM.

Pot participa toți cei care vor să descopere calea către sine, către liniștea și armonia interioară, către iubire. Este un prilej de a călători către suflet, iubire, simțind iubirea.
ALL LOVE.

PARTICIPAREA DVS LA GRUPUL DE PRACTICĂ NU ESTE CONDIȚIONATĂ DE ALTE INIȚIERI ORI PARTICIPĂRI LA ALTE CURSURI.

Sesiunea de lucru se desfășoară Sâmbătă, 27.02.2016, orele 11 – 15
Detalii și înscrieri: Georgeta Yeti Popescu, email: yetipopescu@yahoo.com

Categorii:Fără categorie
%d blogeri au apreciat asta: